Iata o mica lista orientativa cu serviciile la care suntem cel mai des solicitati si unde oferim cel mai competitiv raport calitate/pret:
Suntem specializati in reparatii si instalare obiecte sanitare pentru baie precum: toalete, bideuri, bai, dusuri, chiuvete si chiar jacuzzi sau cada cu hidromasaj. In cazul scurgerii sau a canalizarii infundate avem atat priceperea cat si echipamentele necesare astfel incat oricare ar fi natura problemei sa putem interveni rapid si curat pentru remedierea acesteia.
Lucrarile efectuate de catre instalatorii nostri beneficiaza de garantie pentru montaj si se elibereaza factura fiscala. Pentru orice urgenta, avarie, defectiune sau programare lucrari de instalatii in Bucuresti sunati la 0730111131 si un instalator profesionist cu multa experienta se va deplasa in cel mai scurt timp la domiciliul dumneavoastra. Putem fi solicitati si in sector 1, sector 2, sector 3, sector 4, sector 5, sector 6 din Bucuresti si in toate localitatile judetului Ilfov.
Montajul obiectelor sanitare este o etapa importanta în amenajarea sau renovarea baii, fie că este vorba despre băi rezidențiale sau a bailor din spatiile comertiale. Această etapă implică instalarea corectă și sigură a obiectelor sanitare precum chiuvete, toalete, căzi de baie, cabine de duș, baterii sau bideuri, asigurând funcționalitatea optimă a acestora.
Primul pas în montajul obiectelor sanitare constă în planificare. Este important să se ia în considerare dimensiunile încăperii, poziționarea țevilor de apă și scurgere, precum și designul dorit. De asemenea, alegerea materialelor și echipamentelor de calitate este crucială pentru a evita problemele ulterioare.
Instalarea propriu-zisă necesită respectarea unor pași clari și utilizarea unor unelte adecvate. De exemplu, montarea unei chiuvete presupune fixarea suportului, conectarea conductelor de apă caldă și rece și verificarea scurgerilor. În cazul unei cabine de duș, trebuie să se asigure o etanșare corectă, astfel încât apa să nu se infiltreze în structura pereților sau a podelei.
Un alt aspect important este respectarea normelor de siguranță. Erorile de montaj pot duce la scurgeri de apă, avarii sau chiar accidente. De aceea, în lipsa experienței sau a cunoștințelor tehnice, este recomandat să apelați la un instalator profesionist.
În concluzie, montajul obiectelor sanitare este un proces care necesită precizie, atenție și respectarea standardelor tehnice. Realizat corect, acesta asigură funcționalitatea pe termen lung a sistemelor sanitare și contribuie la confortul și igiena locuinței sau a spațiului în care se află.
Pentru orice urgenta, avarie, defectiune sau programare lucrari de instalatii in Bucuresti si Ilfov sunati la 0730111131
Dupa cercetarile arheologice au fost dovedit ca țevile din argila arsa, lemn, cupru și plumb au fost folosite pentru distribuția apei din rezervoare. Era bine cunoscuta in toate epocile stralucite in antichitate, in Egipt și in Babilon. Procedeele, construcțiile și instalațiile de alimentare cu apa și canalizare au parcurs un lung drum istoric, dezvoltandu-se in paralel cu celelate ramuri ale știnței și tehnicii. Cele mai vechi construcții cunoscute de captarea a apei, au existat cu aproximativ 5000 ani in urma.
In Egiptul Antic existau mecanisme simple pentru ridicarea apei, asemanatoare cumpenelor, iar in China Antica se foloseau ca surse puțurile, din care apa era scoasa im galeți cu ajutorul unor scripeți și trolii. Babilonienii (Babilonia a fost capitala Mesopotamiei inferioara) știau sa construiasca lacuri de acumulare și foloseau tehnici de ridicare a apei la inalțimi destul de mari. Acest lucru permițandu-le diversificarea utilizarii apei. In Grecia Antica au existat sisteme centralizate mari pentru alimentarea cu apa, fiind folosita cu precadere in scopuri de igiena. Herodot descrie pentru prima data pompa aspiranta, iar legislatorul Solon prescrie anumite condiții pentru construcția puțurilor de apa, stabilind chiar și o norma de folsire: 54l/om*zi. Aceasta valoare stabilita este foarte apropiate de consumul gospodaresc minim de astazi. Roma Antica era alimentata prin mai multe apeducte, care constituie modele de arta inginereasca ale antichitații, apa acumulata in rezervoare, adusa prin gravitație, era distribuita prin conducte spre baile publice și spre locunițe patricienilor. Au existat o concepție tehnica bine definita pentru un serviciu de intreținere a instalațiilor.
Dupa caderea Imperiului Roman, preocuparea pentru dezvoltarea tuturor ramurilor tehnice a stagnat. In secolele XVI-XVII apariția și dezvoltarea manufacturii capitaliste impune o oarecare dezvoltare și a tehnicii alimentarii cu apa. Folosirea pompelor acționate de mașini cu abur a permis marirea distanțelor de transport a apei, deci implicit folosirea surselor mai indepartate și alimentarea cu apa a consumatorilor amplasați la distanțe mari fața de stațiile de tratare, pe de alta parte, dezvoltarea anumitor ramuri industriale, care au necesitat o apa foarte limpede, a condus la inbunatațirea condițiilor tehnice de tratare a apei: decantare, filtrare, dezinfectare etc. Odata cu necesarul tot mai mare de apa al industriilor și orașelor au crescut și cantitațile de apa uzata evacuate in apele de suprafața, facandu-le pe acestea improprii pentru utilizari sanitare. Deci pentru evitarea poluarii tot mai accentuata a acestor ape s-a impus astfel și dezvoltarea tehnicii epurarii apelor uzate și regandirea configurației schemelor de distribuției a apei și de evacuare a apelor uzate menajere și industriale.
Creșterea standardului de viața, atat in centrele urbane, cat și in cele rurale, a impus un ritm rapid de creștere și a cantitaților de apa utilizata. Rezervele de apa dulce sunt relativ restrase pe scoarța terestra, in raport cu calitațile totala de apa. Problema gospodaririi raționale a apei de calitate a inceput sa devina acuta in multe regiuni ale lumii.
In urma inventarierii resulselor hidrice, printre alte masuri s-a stabilit și necesitatea gospodaririi cat mai raționala apei in lume, impunandu-se o cooperare internaționala de inalt nivel etic. S-a stabilit de asemenea pentru viitor necesitatea obținerii apei prin desemnalizarea apei marilor și oceanelor.
In Romania, din punct de vedere istoric se poate aprecia ca primele incercari de realizare a alimentarilor centralizatecu apa in unele orașe, s-au facut inca din sec. XVII (in orașele Iași și Focșani), iar in sec. XVIII s-a realizat și alimentarea cu apa a Bucureștului, de la izvoarele din Valea Crevediei (1876), apa fiind distribuita prin intermediul a catorva cișmele din oraș. In partea a doua a sec. XIX s-a realizat extinderea alimentarii cu apa a Bucureștului cu apa brruta din raul Danbovița, la Arcuda, soluția prevazand limpezirea apei prin decantare și filtrare prin filtre lente cu nisip. Lucrarile au fost realizate intre anii 1880 și 1889 sub supravegherea tehnicienilor romani și cu asistența tehnica straina. Alimentarile cu apa in centrele populate ale Romaniei au cunoscut o dezvoltare rapida in perioada 1880-1915, la aceasta contribuind intr-o mare masura inginerii romani pregatiși in Școala Naționala de Poduri și Șosele inființata in anul 1867 in București.
In prezent, din totalul de 263 de localitați urbane ala țarii toate sunt prevazute cu rețele de distribuție a apei cat și cu rețele de canalizare, dar din pacate majoritatea necesita lucrari de modernizare. In privința localitaților rurale, din totalul de 15.779, doar 2.648 (16,78%) sunt prevazut cu rețele pentru distribuția apei reci și numai 374 (2,37%) cu rețele de canalizare.